Cât de sustenabil este denimul?

Să începem cu cifrele. În fiecare an sunt produse aproximativ 2 miliarde de perechi de jeans.

Ce este denimul?

Materialul din care sunt făcuți blugii/ jeans.

Născut dintr-o nevoie – din el erau făcute hainele de lucru rezistente la uzură, pe la mijlocul secolului al XIX-lea – denimul este acum unul dintre cele mai iubite materiale. Jachete de denim care se potrivesc aproape cu orice, blugi în croieli atât de variate, pantaloni scurți purtați în vacanțe. Și acestea sunt doar câteva exemple, poate cele mai populare.

Dacă inițial era un material ieftin, potrivit clasei muncitoare, acum materialul nu mai cunoaște limite de preț, brand, utilizare. 

Dar cât de sustenabil este denimul?

Denim…atunci

În mod tradițional, denimul era un material obținut exclusiv din bumbac. Fibrele de bumbac erau țesute într-un mod specific. Țesătura este cea care îi conferă aspectul și rigiditatea care l-au făcut celebru – un fir alb și unul albastru, țesute împreună.

Inițial, denimul era vopsit cu indigo natural, un colorant obținut din frunzele plantelor din familia Indigofera. 

Denim…acum

Noile croieli, nevoia de confort, trenduri, toate au dus la o adaptare a acestui material textil.

Țesătura nu mai este 100% din bumbac, are un procent mai mare sau mai mic de fibre textile sintetice. Pentru elasticitate, i se adaugă elastan, spandex etc. Prin combinarea bumbacului cu poliester sau elastan, reciclarea pieselor din denim devine tot mai problematică.

Coloranții sintetici sunt responsabili acum de culoarea celebrului denim. Ce conțin aceste substanțe? Dificil de evaluat pentru consumatorul de rând, eticheta nu oferă niciodată aceste informații.

Coloranții sintetici favorizează și procesele de sandblasting. Acesta este un tratament extrem de periculos pentru sănătatea celor care îl aplică.

• Ce este? Sandblasting este un proces prin care denimul este supus abraziunii agresive, prin contact cu o substanță cu particule mici, cum e nisipul. Aceasta este aplicată cu o intensitate foarte mare, în anumite zone ale piesei vestimentare.
• Ce rezultat are? Efectul worn wear/ uzat al pieselor din denim, atât de în vogă.

Este ironic, insă că cei mai mulți consumatori aruncă sau donează piesele din denim (un material, prin definiție, născut pentru o utilizare intensivă), înainte de a avea orice semn de uzură. Dar aleg să își cumpere, blugi care par (deja) purtați intensiv. Acest aspect se datorează exclusiv unor tehnici moderne, extrem de toxice (pentru mediu și personalul implicat în producție), cum e sandblasting. 

Citește mai multe despre această tehnică aici.

Consumul ridicat de apă

• cultivarea bumbacului, materia primă pentru denim, implică utilizarea unor mari cantități de apă
• toate celelalte etape – vopsirea, tratamentele chimice aplicate pentru obținerea unui anumit aspect – sunt consumatoare de energie și apă

Conform unei estimări a UN, pentru a produce 1 pereche de jeans este nevoie de aproximativ 1 kg de bumbac. Ceea ce înseamnă un consum de 7,500 litri de apă, adică apa pe care ar consuma o persoană pe parcursul a 7 ani. 

Carbon footprint

De ce ne este dificil să evaluăm impactul hainelor noastre asupra mediului, așa cum facem cu mașinile? Pentru că ele nu au o țeava de eșapament, nu putem vedea cu ochiul liber efectul lor asupra mediului. Dar și pentru că întregul lanț de producție este extrem de lung, complex, greu accesibil consumatorului de rând. Iar emisiile de carbon continuă și în faza de utilizare, nu doar în producție.

De exemplu, știai prin câte țări „călătorește” perechea ta de blugi, înainte de a ajunge la tine? Unde ajunge după ce tu alegi să nu o mai porți? Maxine Bedat descrie în cartea sa Unraveled-The Life and death of a Garment exact acest parcurs.

• de la bumbacul cultivat în SUA
• la producția de fibre textile și țesături din China,
• la partea de confecționare a hainelor în Bangladesh,
• întoarcerea lor în vest, pentru a fi vândute,
• până la finalul vieții lor, când ajung, inevitabil, în piețele de second hand, sau în gropile de gunoi care poluează Africa.

Este, categoric, o carte care te va inspira să privești atent fiecare pereche de blugi. Și, poate, să îți revizuiește întreaga relație cu aceste piese vestimentare atât de iubite. 

Care sunt alternativele (mai) sustenabile?

• poartă ceea ce ai deja, sau dacă ești inspirat și pasionat de proiecte DIY, modifică piesele din garderobă. Proiectele de Upcycling Denim sunt o adevărată sursă de inspirație – de la branduri de lux, la mici branduri locale, denimul prinde altă viață. Vezi Miuccia Prada/Levis, ELV Denim A Zero Waste Brand, Fanfare Label, Alexandra Armata și multe altele. 

• cumpără denim din bumbac organic – are un impact mai mic asupra mediului – găsești aici câteva exemple de la branduri sustenabile, precum Brava Fabrics, SKFK sau Thinking Mu.

• alege piece din denim reciclat/ upcycled – cum ar fi cele de la Infinit Denim

• ideal ar fi să alegi piese vestimentare din denim care nu au în compoziție fibre sintetice, pentru a ajuta la reciclarea lor ulterioară
• cumpără second hand – o croială clasică, din 100% bumbac este timeless! Caută piesele vintage Levi’s, de exemplu.
• când cumperi denim, alege să investești banii în piese de calitate, care te avantajează, făcute cu respect față de oameni și mediu, nu după trenduri de moment
• îngrijește piesele pe care le ai conform indicațiilor, pentru a le păstra aspectul, proprietățile pentru cât mai mult timp. Blugii se spală cam o dată pe lună, la cel mult 30 de grade, spun specialiștii. Citește mai multe aici 

Cât de sustenabil este denimul? Răspunsul la această întrebare este dat și de ceea ce facem noi toți – modul în care consumăm va influența modul în care el este produs, cantitatea în care se produce, materia primă folosită etc. Consumatori, branduri, retaileri, legislația, fiecare își are rolul său în tranziția industriei de fashion spre un model de business sustenabil, din toate punctele de vedere.

YKO-YKO

Wearing & Awaring